Hidrogeologie urbană

Municipiul București, asemenea marilor orașe ale lumii, se confruntă cu probleme de hidrogeologie urbană, care necesită o atenție cel puțin egală cu cea oferită altor probleme referitoare la planificarea și dezvoltarea marilor aglomerări urbane. Există numeroase inițiative la nivel internațional, în comunitatea științifică și în cea administrativ-urbană, prin care se certifică importanța capitală a managementului și dezvoltării integrate a mediului urban, a spațiului suprateran – subteran. Programe ample trans-naționale de cercetare cu aplicativitate crescută în administrarea mediilor urbane, precum Acțiunea COST SUB-URBAN, în care Centrul CIAS al Universității Tehnice de Construcții București a fost implicat, identifică și pun în evidență dezavantajele majore și consecințele pe termen lung ale omiterii studiilor dedicate mediului subteran apriori dezvoltării și modificării infrastructurii urbane, indiferent de localizare, subterană sau supraterană.

Competența demonstrată a CCIAS în analiza problematicii apelor subterane și a consecințelor acestora asupra infrastructurii urbane specifice Municipiului București a fost consolidată prin rezultatele obținute în cadrul proiectului de cercetare “SIMPA – Platforma de gestiune a apei subterane din mediu sedimentar in zone urbane” derulat în perioada august 2010 – august 2013, prin colaborările științifice realizate cu operatorul de apă al municipiului și cu administrații și firme ale căror activități se relaționează direct sau indirect cu apele subterane ale Bucureștiului. Modelul geologic și hidrogeologic urban al municipiului București, dezvoltat în cadrul acestui proiect de cercetare, își dovedește valabilitatea în numeroase proiecte de dezvoltare a infrastructurii urbane și de remediere a unor situații de dezechilibru hidrologic. Rezultatele cercetării au fost expuse pe larg în conferințe și seminarii științifice și apreciate de instituții precum Serviciul Geologic al Marii Britanii, Serviciul Geologic al Norvegiei, Universitatea din Basel, Serviciul Geologic al Danemarcei, Asociația Internațională a Hidrogeologilor etc.

În momentul de față, municipiul București se confruntă cu un număr considerabil de consecințe ale lipsei de cunoaștere corectă și detaliată atât a mediului subteran urban cât și a interacțiunii apelor subterane cu infrastructura urbană. Practica actuală în dezvoltarea infrastructurii subterane, extrem de extinsă în România, implică realizarea unor studii locale concentrate numai pe obiectivul ce urmeaza a fi dezvoltat. Această eroare sistematică se datorează, pe de o parte, lipsei unei viziuni de ansamblu asupra mediului subteran, iar pe de altă parte, interesului îngust manifestat de firmele de proiectare și dezvoltatori și agreat de administrație.

Studiind planurile de dezvoltare ale infrastructurii urbane propuse spre implementare, se pot identifica modificări cu impact imediat asupra circuitului apelor subterane, ale căror consecințe nu au fost suficient aprofundate. Impactul asupra circuitului apelor subterane este descris intr-un mod general valabil, omițându-se încadrarea și identificarea efectelor asupra mediului urban atât în perimetrele modificarilor antropice locale (dezvoltarea unei linii de metrou, parcări subterane, extinderea suprafeței impermeabile etc), cât și în cadrul configurației urbane specifice a municipiului București (zonal).

Centrul de Cercetare Ingineria Apelor Subterane, a propus sistematic autorităților și instituțiilor care gestionează infrastructura municipiului București, să fie implicat în activitățile de avizare tehnică pentru a oferi o privire de ansamblu asupra consecințelor interacțiunii dintre intervențiile antropice asupra mediului subteran urban și apele subterane, cu aplicație directă asupra specificităților municipiului Bucuresti.

Profesor universitar dr. ing. Constantin Radu GOGU,
Director al Centrului de Cercetare Ingineria Apelor Subterane,
Universitatea Tehnică de Construcții București linkedin.com/in/radu-constantin-g-a1b33383