Cazul demonstrativ Lacul Circului
Descrierea zonei:
Cazul demonstrativ în România este situat în municipiul București, pe teritoriul administrativ al sectorului 2. Cu o suprafață de 138 ha, zona acoperă mai multe perimetre urbane dense, două parcuri mari (Parcul Circului și Parcul Tei) și două lacuri care fac parte din aceste parcuri.
Lacul Tei face parte dintr-un sistem de lacuri înlănțuite de-a lungul râului Colentina care traversează Bucureștiul de la nord-vest la est. Cu o suprafață de 0,75 ha, Lacul Circului este un element de infrastructură verde cu rol principal de recreere, aliniat la procesele naturale ale ecosistemelor, oferind beneficii pentru confortul și sănătatea locuitorilor. Datorită conexiunii sale hidraulice cu sistemul acvifer de mică adâncime, lacul realimentează acviferul cu apa de ploaie captată din bazinul hidrografic al parcului.
Principalele probleme:
Scăderea nivelului apelor subterane din această zonă urbană și, prin urmare, a nivelului apei din Lacul Circului ca o consecință a mai multor factori hidrologici și hidraulici care influențează echilibrul hidrologic zonal și anume: i) schimbările climatice evidențiate prin reducerea precipitațiilor; ii) reducerea drastică a pierderilor din sistemul de distribuție a apei; iii) sistemele de epuisment temporare și permanente (inclusiv epuismente nedeclarate).
Soluții
- Captarea apelor pluviale din mediul urban din cartier (zona Tei) și reutilizarea acestora pentru a controla nivelul apei din lac, soluție ecologică fiabilă care să sprijine realimentarea acviferului, menținând în același timp calitatea mediului natural.
- Extinderea exercițiului de planificare strategică la întreaga zonă urbană Tei și sectorul 2 al municipiului București (32 km2, 345.000 de locuitori). Elaborarea unui cadru de gestiune a volumului și calității apei naturale (precipitații, lacuri, râuri, subterană) în zonele urbane, definirea unor seturi de parametri, metode și praguri pentru evaluarea volumului și calității și monitorizarea apei naturale (precipitații, lacuri, râuri, subterană) potențial contaminate de apa antropogenă.
- Evaluarea performanțelor elementelor de infrastructura verde în contexte specifice de ape antropice potențial contaminate, pe baza testelor și a bilanțurilor de apă și definirea unui concept de management optimizat al apelor pluviale.
Obiectiv:
Elaborarea unui bilanț urban al apei (bine definit și cât mai exact) pentru zona urbană Tei, pe baza soluțiilor privind resurse alternative de apă (utilizând infrastructura verde).
Informarea și instruirea administrației locale a sectorului 2 București, precum și a altor părți interesate care activează în această zonă cu privire la soluțiile distincte referitoare la resursele alternative de apă aplicate în planificarea urbană strategică a orașelor.
Activități:
- Pornind de la modelul hidrogeologic urban general la scară largă al orașului București, dezvoltat într-un proiect anterior, UTCB, cu sprijinul datelor de la operatorul de apă al municipiului București, va dezvolta un model local de acuratețe sporită pentru cartierul Tei și va analiza comportamentul potențial al sistemului acvifer urban și volumele necesare pentru reîncărcarea acestuia cu apă. Modelul va include pierderile rețelei de alimentare cu apă, interacțiunea cu rețeaua de canalizare, efectul de barieră produs de tunelurile de metrou existente, precum și sistemele de drenaj permanente și temporare;
- Pentru zona urbană din cartierul Tei, se va dezvolta o modelare hidrologică a scurgerii precipitațiilor pentru a cuantifica volumele de apă care ar putea fi captate pentru a fi reutilizate în controlul nivelului de apă al lacului Circului precum și hidrogeologică a acviferului urban;
- Se va proiecta un cadru chimic de calitate a apei și o schemă adecvată de tratare naturală la fața locului pentru reutilizarea apei;
- Se va elabora un cadru de evaluare cantitativă de gestionare a apei pentru situl de testare, pentru a se potrivi soluțiilor optime de infrastructură verde;
- Se va defini unui test de stress – privind valorile maxime ale debitelor și concentrațiilor de poluanți – al apelor urbane de suprafață și subterane;
- Pe baza parametrilor de calitate a apei, se vor decide tipurile de plante utilizate pentru a îmbunătăți calitatea apei și a reduce substanțele toxice;
- Se vor defini scheme de planificare urbană în sectorul 2 al municipiului București, pe baza unui bilanț cantitativ corect al gestionării apei, inclusiv a posibilelor scheme optime de implementare ale infrastructurii verzi.
Impactul preconizat:
- demonstrarea utilizării eficiente a diverselor surse alternative de apă, cu accent pe realimentarea acviferului prin colectarea apei meteorice și reutilizarea acesteia.
- controlul nivelului apelor subterane urbane din zona urbană Tei și implicit al nivelului apei din Lacul Circului prin aplicarea unor soluții fiabile de surse alternative de apă (infrastructură verde).
- degrevarea rețelei de canalizare de debitele suplimentare produse de precipitațiile abundente.
- replicarea analizei riguroase a bilanțului de apă din zona urbană propusă și schemelor de implementare a infrastructurii verzi în București precum și în alte orașe.
Principalii actori implicați
- Primăria Sectorului 2 București
- Operatorul de Apă al Municipiului București, Apa Nova
- Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București
- Administrația Națională „Apele Române”
- Grupul Comunitar Tei (Comunitatea de locuitori din cartier)
Legături cu strategiile sau politicile locale/regionale/naționale existente
- Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030
- Strategia Națională privind Schimbările Climatice 2013-2020 (2023)
- REGULAMENTUL (UE) 2020/741 privind cerințele minime pentru reutilizarea apei
De ce este necesar un bilanț riguros al apelor urbane?
- Orașele se extind masiv în spațiul subteran (Figura 2). Acesta este important pentru utilități, transport, depozitare și alte utilizări;
- Planificarea urbană operează frecvent în două dimensiuni fără a include o analiză completă a subteranului;
- Aprecierea deficitară a condițiilor subsolului urban și în special faptul că nu se ia în considerare prezența apelor subterane și controlul dinamic al acestora în planificarea și proiectarea infrastructurii urbane (Figura 2), este recunoscută ca fiind cea mai mare cauză a întârzierii proiectelor de construcție și a depășirii costurilor acestora precum și a deteriorării ulterioare a infrastructurii urbane.
Figura 2. Analiza hidrologică superficială (si incorectă) a introducerii elementelor de infrastructură verde (stânga) confruntată cu imaginea reală a subteranului orașelor (dreapta).