Centrul de Cercetare Ingineria Apelor Subterane
Centrul de Cercetare Ingineria Apelor Subterane
 

Proiecte de cercetare in derulare

Proiect finantat de UEFISCDI
Perioada de implementare: 2015 - 2017
Responsabil Romania: dr. ing. Alberto Jimenez Madrid
Proiect finantat prin Mecanismului Financiar SEE (Spatiul Economic European) 2009 – 2014, Programul "Cercetare in Sectoare Prioritare"
Perioada de implementare: 2014 - 2017
Responsabil proiect UTCB: Conf. univ. dr. ing. Constantin Radu Gogu
Proiect finantat prin Programul Operational Sectorial "Cresterea Competitivitatii Economice", co-finantat prin Fondul european de Dezvoltare Regionala
Perioada de implementare: 2014 - 2015
Director proiect: Conf. univ. dr. ing. Constantin Radu Gogu
Proiect finantat de: Agentia Spatiala Europeana
Perioada de implementare: Iulie 2013 - Iunie 2015
Director de proiect: Prof. Ioan Bica
Pagina web: http://www.ccias.ro/sirys/

Proiectul urmareste evaluarea fenomenelor de subsidenta din mediul urban (luand ca studiu de caz orasul Bucuresti) datorate fluctuatiei nivelului apei subterane precum si a lucrarilor subterane ingineresti prin intermediul unor tehnici de investigare combinate: interferometrice-hidrogeologice-geotehnice.

Activitatile principale ale acestui proiect sunt:

  • Evaluarea fenomenelor de subsidenta din Municipiul Bucure?ti pe baza masuratorilor in-situ si a tehnicilor InSAR
  • Modelarea matematica a curgerii apelor subterane si a proceselor de consolidare a solului
  • Identificarea cauzelor proceselor de subsidenta

Rezultatele proiectului pot conduce la:

  • Demonstrarea integrabilitatii teledetectiei in modelele ingineriei civile
  • Recomandari tehnice privind utilizarea terenulu atat la suprafata cat si in subteran si utilizarea apei subterane (captari de apa, realimentare artificiala) pentru planificarea urbana
Perioada de implementare: 1 ianuarie 2013 - 31 decembrie 2015
Director: dr. ing. Constantin Radu Gogu

Agentiile guvernamentale sunt considerate a fi cei mai semnificativi proprietari si furnizori de date in societatile moderne.Volumul mare si bogatia acestor date face aparent beneficiile potentiale de reutilizare, combinare, precum si prelucrarea datelor guvernamentale. Chiar daca metadatele (informatii despre date) sunt uneori publicate, administratiile exprima de obicei reticenta de a face datele disponibile, din diferite motive, culturale, politice, juridice, institutionale si tehnice. Producatorii de informatiile spatiale guvernamentale(numite si date geospatiale, date georeferentiate sau geodate) din Romania nu fac exceptie - metadatele nu sunt de obicei disponibile.

Conceptul de acces liber la date guvernamentale este un subiect fierbinte in zilele noastre. Se presupune ca toate datele colectate sau generate din sectorul public (cu exceptia datelor cu caracter personal si a datelor protejate sub protectia vietii private existente) se fac accesibile publicului si utilizate in mod obisnuit, format ce poate fi citit de masinarii si pot fi re-utilizate in orice scop, comerciale sau non-comerciale.

Obiectivul principal al propunerii de proiect GEOIDEA.RO este de a imbunatati baza stiintifica pentru adoptarea modelului deschis de geodate in Romania. Noi credem ca publicarea geodatelor guvernamentale in Romania pe Internet, sub o licenta deschisa si intr-un format reutilizabil poate consolida implicarea cetatenilor si poate oferi noi intreprinderi inovatoare, aducand castiguri substantiale sociale si economice.

Perioada de implementare: 19 noiembrie 2012 - 18 noiembrie 2015
Director: dr. ing. Manole Stelian Serbulea

Proiectul are ca scop monitorizarea unei zone care prezinta fenomene de instabilitate ale masivelor de pamant folosind masuratori satelitare InSAR si, prin comparatie, pentru validarea rezultatelor, folosirea metodelor clasice de monitorizare. Reusita proiectului ar aduce un factor de noutate in domeniul de expertiza la nivel national si ar reprezenta un exemplu de „know-how”, impreuna cu impactul economic si tehnic pe care o astfel de metoda l-ar reprezenta.

Proiectul poate reprezenta un punct de inceput pentru dezvoltarea altor tehnici de monitorizare si proiecte comerciale, implicand zone intinse sau distante mari ce se doresc a fi acoperite, potrivite pentru proiecte de interes national precum autostrazi, in faza de dezvoltare actuala. Aplicatia masuratorilor InSAR in evaluarea deplasarilor alunecarilor de teren poate fi extrapolata, dupa validare si determinarea limitarilor sale, la o mult mai vasta gama de cazuri de monitorizare.

Aplicatia monitorizarii satelitare in domeniul geotehnicii reprezinta un domeniu de cercetare de nisa in Romania si, desi la nivel mondial au fost publicate mai multe studii pe aceasta tema, rezultatele sunt inca in discutii si nu fac parte de practica uzuala.

Asocierea dintre UTCB si ASRC reprezinta un efort multidisciplinar care combina domeniile de expertiza in geotehnica, hidrogeologie si procesare de date InSAR, rezultatele acestui proiect reprezentand o crestere a nivelului cercetarii fundamentale in domeniile de cercetare. Asocierea va imbunatati relatiile dintre cele doua entitati, creand un mediu propice de dezvoltare pentru viitoare proiecte de cercetare. Deoarece in cadrul proiectului vor lucra un numar de doctoranzi si tineri cercetatori, oportunitatea de a crea o tanara generatie de cercetatori merita mentionata.

Proiecte de cercetare in finalizate

Proiect finantat de catre Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii
Perioada de implementare: 2012
Director de proiect: Conf. univ. dr. ing. Constantin Radu Gogu
Pagina web: http://www.ccias.utcb.ro/we/
Proiect POS CCE - Fondat de: Autoritatea Nationala de Cercetare Stiintifica
Perioada de implementare: august 2010 - august 2013

Mediile sedimentare (sedimentele aluvionare, delte, etc.) sunt in general acvifere foarte importante datorita caracteristicilor ca: permeabilitati mari, capacitati de stocare, interactiunea cu apele de suprafata, etc. Expolatarea acestor tipuri de acvifere este semnificativa deoarece, printre alte motive, aceste acvifere sunt usor accesibile (in general nu este nevoie de sisteme complexe de captare si in cele mai multe cazuri sunt suficiente puturi si / sau foraje intre 10 - 100m adancime).

In acelasi timp accesibilitatea acestor acvifere contribuie la faptul ca acestea au o vulnerabilitate crescuta. De aceea, pentru a asigura si a garanta timpul si utilizarea acestor resurse este necesar un management hidrologic adecvat. Gestiunea corecta a acestor acvifere se poate realiza numai prin modelare hidrogeologica.

Modelele ce stau la baza gestiunii acviferelor permit conceptualizarea si cuantificarea proceselor hidrogeologice si simuleaza o serie de scenarii precum secete, exploatarea resurselor, evolutia calitatii apei, comportamentul poluantilor in acvifer, interactiunea intre lucrarile subterane conditionate de comportamentul hidraulic si geomecanic al terenului, etc.

Pentru ca aceste modele sa ofere rezultate corecte este necesar ca acestea sa reproduca in mod corect procesele hidrogeologice. Totusi, se stie faptul ca mediile sedimentare sunt extrem de eterogene, ceea ce este si un paradox deoarece de obicei se folosesc modele foarte simplificate bazate pe ipoteza omogeneitatii unor zone mari.

S-a demonstrat faptul ca este posibil sa se utilizeze modele omogene reprezentative daca se ofera informatii despre comportamentul acviferului relationat de resursele de apa (Meier et al. 1998). Totusi, in situatia in care conectivitatea este esentiala, aceste modele sunt complet necorespunzatoare pentru caracterizarea problemelor legate de poluare si remedierea acestora (Zinn & Harvey, 2003; Wen & Gomez-Hernandez, 1996; Knudby & Carrera, 2005). Modelarea in detaliu a acestor medii este foarte complexa din doua motive: primul este legat de eterogenitatea mai sus amintita a mediului, iar cel de al doilea rezida din faptul ca instrumentele pentru manevrarea datelor (geologice si hidrogeologice) si pentru implementarea acestora in modele hidrogeologice, nu sunt inca dezvoltate.

Pentru ca modelul hidrogeologic sa fie solid si sa reflecte procesele luate in calcul este necesar (1) sa se cunoasca cu acuratete, pe cat posibil, structura genetica si evolutia mediului sedimentar, (2) sa se poata extrapola proprietatile petrografice si hidraulice si, (3) sa se dezvolte instrumente de implementare a acestor proprietati in modele hidrogeologice.

Proiect PC7 - Fondat de: Uniunea Europeana
Perioada de implementare: ianuarie 2011 - august 2014

Regenerarea sau revitalizarea terenurilor industriale poluate si neutilizate/ abandonate (in engleza "brownfields" - numite, in continuare, terenuri contaminate) este esentiala pentru valorificarea durabila a suprafetelor de pamant din statele membre ale Uniunii Europene. Pana in prezent, eforturile pentru revitalizarea zonelor industriale s-au dovedit nesatisfacatoare din punctul de vedere al eficientei ecologice si financiare dar si cu privire la acceptabilitatea sociala. Cu toate acestea, exista multe tehnologii noi si eficiente, precum si metode de luare a deciziilor pentru reabilitarea ecologica a siturilor poluate, dar acestea sunt rar aplicate la intreaga lor capacitate.

Lipsa de vizibilitate a tehnicilor si instrumentelor de revitalizare a terenurilor contaminate reprezinta un impediment serios in calea utilizarii de catre proprietari, manageri, autoritati locale, si de catre alti actori implicati, a celor mai bune tehnologii disponibile si a sistemelor de luare a deciziilor. in plus, nevoia urgenta de remediere a contaminarii solurilor si de refolosire a infrastructurilor existente in zonele industriale, nevoie afirmata recent de Uniunea Europeana, face necesara dezvoltarea unor solutii inovatoare si integrate.

Noul proiect de cercetare TIMBRE, care face parte din cel de-al 7-lea program cadru de cercetare al Uniunii Europene (FP 7) urmareste sa depaseasca obstacolele existente in calea regenerarii terenurilor contaminate prin dezvoltarea si punerea la dispozitie a unor abordari, tehnologii si instrumente individualizate, focalizate pe rezolvarea unor probleme specifice si atingerea unor obiective precise, definite de utilizatori. O caracteristica unica a acestor seturi de abordari, tehnologii si instrumente o reprezinta includerea caracteristicilor culturale si administrative ale regiunilor studiate din Romania, Republica Ceha si Polonia. Prin elaborarea unui set de metode si instrumente dedicate diverselor procese care trebuie avute in vedere in cursul unui proiect de regenerare a mediului, utilizatorii vor avea la dispozitie un instrument flexibil care sa le ofere solutii adaptate situatiei concrete pe care o au de rezolvat.

Imbunatatirea metodelor existente pentru regenerarea terenurilor contaminate va fi realizata si prin includerea unor contributii metodologice de baza, cum sunt remedierea inteligenta a mediului prin tehnologii recent dezvoltate (de exemplu fitoremediere si alte tehnologii de eliminare partiala a surselor de poluare).

Proiectul TIMBRE va include si un program de instruire si diseminare a informatiilor, adaptat nevoilor utilizatorilor. Acest program va fi derulat de catre un centru de informare care va avea scopul de a transfera atat cunostiintele existente cat si pe cele emergente catre comunitatea stiintifica si catre utilizatorii finali.

Soft dezvoltat pentru Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

In cadrul Programului Operational de Cooperare Transfrontaliera Romania - Bulgaria (2007 - 2013) "Dunarea Sistem Transfrontalier de Alerta pentru Cutremure", se dezvolta o aplicatie software utilizand functiile GIS, cu scopul de a putea vizualiza probabilitatile de distrugere a unor cladiri importante. Softul intr-un timp aproximativ real, vizeza cladirile ce ar produce pagube importante in cazul cutremurelor.

Aria geografica de interes este reprezentata de zona sudica a Romaniei, unde fiecare cladire importanta a fost analizata si introdusa in baza de date.

In multe tari, studii ale pierderilor cauzate de seism si riscul asociat au fost efectuate la nivel de oras, sau parte din oras, o regiune sau chiar la nivel national. Din punctul de vedere al bazelor de date, abordarea a fost statistica (considerand in general datele pentru fiecare unitate inventariata sau alte unitati geografice georeferentiate) sau cladire cu cladire. Chiar si considerand fiecare cladire in parte intr-o zona specifica, este necesara o abordare statistica, iar cladirile sunt clasificate in functie de sistemul structural care va conduce, pentru fiecare clasa de cladire, la un comportament seismic si caracteristici ale avariilor similare. Rezultatele acestor studii indica pe harti avariile preconizate ale cladirilor pentru un anumit scenariu seismic. Pornind de la avariile cladirii, autorii au obtinut rezultate si harti pentru pierderi seismice, numar de raniti sau decedati, pierderi economice, etc.

Datele seismice de intrare (scenariul seismic) pentru studii privind pierderile seismice si risc pot fi de exemplu: hazard seismic probabilistic, scenarii seismice deterministe, prescriptii seismice impuse, harti seismice.

Metodologia cel mai adesea utilizata pentru evaluarea avariilor asupra cladirilor este cea utilizand HAZUS, pe baza conceptelor de spectrul capacitatii si cerintele seismice. In alte cazuri, autorii au folosit metode combinate sau alte metode precum: metode empirice bazate pe expertize post-seismie sau opinii ale specialistilor, metoda indicelui de vulnerabilitate, etc.